Home > Author > Yasunari Kawabata

Yasunari Kawabata QUOTES

Yasunari Kawabata QUOTES

101 " Love is my only lifeline. "

― Yasunari Kawabata

102 " Сякаш някакво друго сърце размаха криле в гърдите на стария Егучи. "

― Yasunari Kawabata , House of the Sleeping Beauties and Other Stories

103 " Ella, mientras dormía, pronunciaba palabras de amor con los dedos de los pies. "

― Yasunari Kawabata , La casa de las bellas durmientes

104 " Cocorii albi de pe baticul tinerei Inamura zburară în amurgul care-i mai zăbovea sub pleoape. "

― Yasunari Kawabata , Thousand Cranes

105 " Even when natural weather is good, human weather is bad. "

― Yasunari Kawabata

106 " Any kind of inhumanity, given practice, becomes human. All the varieties of transgression are buried in the darkness of the world. "

― Yasunari Kawabata , House of the Sleeping Beauties and Other Stories

107 " Father's life was only a very small part of the life of a tea bowl. "

― Yasunari Kawabata , Thousand Cranes

108 " For such a tiny death, the empty eight-mat room seemed enormous. "

― Yasunari Kawabata , Snow Country

109 " Twenty years old, I had embarked on this trip to Izu heavy with resentment that my personality had been permanently warped by my orphan's complex and that I would never be able to overcome a stifling melancholy. So I was inexpressibly grateful to find that I looked like a nice person as the world defines the word."

-from "The Dancing Girl of Izu "

― Yasunari Kawabata , The Dancing Girl of Izu and Other Stories

110 " oricat de bland si bun ar fi omul, tot are cugetul framantat dintr-o pricina sau alta. "

― Yasunari Kawabata

111 " [...] and yet the woman's existence, her straining to live, came touching him like naked skin. "

― Yasunari Kawabata

112 " Deoarece concepția imortalității sufletului exprimă probabil
faptul că oamenii țin la viață, precum și atașamentul față de
morții lor, a crede că pe lumea cealaltă sufletul își păstrează
caracterul de aici al persoanei e doar o tradiție iluzorie și
întristătoare; auzind că omul ia cu el pe lumea cealaltă nu numai
înfățișarea din timpul vieții, dar până și sentimentele de dragoste
și ură, că, deși separați de moarte, părinții și copiii ar rămâne
părinți și copii, iar frații ar trăi mai departe acolo în aceeași
relație, că spiritele morților în Occident descriu în general o lume
a umbrelor asemănătoare cu societatea de aici, mie, dimpotrivă,
mi se pare foarte tristă tradiția atașării de o existență care nu
respectă decât ființa umană.
Și în antichitate pitagoreicii credeau că sufletele celor răi vor
trebui să sufere pe lumea cealaltă, înghesuite în corpuri de
dobitoace sau păsări.
În a treia zi, când sângele nu se uscase încă bine pe cruce, Isus
Christos s-a urcat la Cer, iar trupul Domnului a dispărut. „…iată
doi bărbați au stat înaintea lor, în veșminte strălucitoare. Și
înfricoșându-se ele și plecându-și fețele la pământ, au zis aceia
către ele: De ce căutați pe Cel viu între cei morți? Nu este aici, ci
S-a sculat. Aduceți-vă aminte cum v-a vorbit, fiind încă în
Galileea, zicând că Fiul Omului trebuie să fie dat pe mâinile
oamenilor păcătoși și să fie răstignit, iar în a treia zi să învieze.”68
Când Raymond l-a întâlnit în Ceruri, Isus Christos purta o
haină de lumină, la fel cu cei doi. Și nu numai Christos, dar toți
oamenii în tărâmul spiritelor au veșminte țesute din lumină. Era
convins că sunt haine făcute de acele spirite din propriul suflet,cu alte cuvinte, că viața spirituală dusă pe Pământ devine
veșmântul lor după moarte. În relatarea lui se ascunde o
concepție morală din această lume. La fel ca în lumea de dincolo
buddhistă, și în cea descrisă de Raymond sunt șapte nivele, iar
sufletele, pe măsură ce evoluează, le urcă unul câte unul. "

― Yasunari Kawabata , The Dancing Girl of Izu and Other Stories

113 " As it became clear to Shimamura that he had from the start wanted only this woman, and that he had taken his usual roundabout way of saying so, he began to see himself as rather repulsive and the woman as all the more beautiful "

― Yasunari Kawabata , Snow Country

114 " Ο γερο-Εγκούτσι μπορούσε να δει, με τα μάτια της φαντασίας του, την απέραντη σκοτεινή θάλασσα και το χαλάζι να πέφτει και να λιώνει μέσα της. Ένα άγριο πουλί, κάτι σαν μεγάλος αετός πετούσε ξυστά στα κύματα, κρατώντας στο στόμα του κάτι που έσταζε αίμα. Μήπως ήταν ένα μωρό; Δεν μπορεί να ήταν. Ίσως ήταν το φάσμα της ανθρώπινης κακοήθειας. "

― Yasunari Kawabata , House of the Sleeping Beauties and Other Stories

115 " What I believe to be memories are probably daydreams. Still, my own sentimentality yearns for them as if they were the truth, suspect or twisted though they may be. I have forgotten that they were stories I heard from another and feel an intimacy with them as if they were my own direct memories"

-from "Oil "

― Yasunari Kawabata , The Dancing Girl of Izu and Other Stories

116 " - Seara, înainte să adorm, închid ochii și număr bărbații pe care mi-ar plăcea să-i sărut. Îi număr folosind degetele. E distractiv. Când sunt mai puțin de cele zece degete mă simt tristă. "

― Yasunari Kawabata

117 " Women are odd,” he said, to extricate himself. “Two or three of them have told me they’re sure I modeled one of my characters on them. And they were complete strangers, women I’d had nothing to do with. What kind of delusion could that be?” “Lots of women are unhappy, so they console themselves with delusions. "

― Yasunari Kawabata , Beauty and Sadness

118 " Tengo costumbre de ponerme a escribir en el diario antes de acostarme, cuando vuelvo a casa, y a veces me quedo dormida escribiendo. Releyendo el diario es fácil adivinar los puntos en que me dormí… También dejo pasar días enteros sin anotar nada. Y esto no está bien. Ocurre que aquí, en la montaña, la salidas son siempre bastante parecidas. Una no sabe qué decir. Pero este año, en cambio, me procuré un cuaderno con una página destinada a cada día, y cometí un error. Basta que me ponga a escribir para no poder detenerme.

País de nieve, Yasunari Kawabata "

― Yasunari Kawabata , Snow Country

119 " No me importa que sólo dure cinco o diez días, pero necesito a alguien que pueda hacerme olvidar completamente de mí misma. "

― Yasunari Kawabata , Beauty and Sadness

120 " Humankind, with its long history, is by now a corpse bound to a tree with the ropes of convention. If the ropes were cut, the corpse would simply fall to the ground. Prayer in one's mother tongue is a manifestation of that pathetic state."

-from "A Prayer in the Mother Tongue "

― Yasunari Kawabata , The Dancing Girl of Izu and Other Stories