QUOTE : Din vremuri străvechi ne-au venit cîntecele şi horele, proverbele şi ghicitorile şi basmele. Oamenii care le-au născocit în ceasurile lor de bucurie ori de tristeţe au trăit pe aceste meleaguri, au suferit ca şi cei de astăzi împilări. Cînd n-au mai putut să rabde, s-au răzvrătit, au ridicat topoarele şi au vărsat sînge pe care l-au plătit apoi cu sînge de-al lor şi, învinşi, au plecat capul şi au îndurat mai departe obidă şi împilare, batjocură şi suferinţă. Mai-marii pămîntului au avut putere să le lovească şi să le biciuie trupurile, dar sufletul poporului a rămas mai departe slobod. Nimeni n-a putut niciodată să robească sufletul. Loveşti trupul omului, şi trupul slab se zvîrcoleşte şi sîngeră, geme şi ţipă. Dar sufletul rămîne slobod, ca o pasăre care s-a ridicat în slăvile cerului. N-ai cum s-o ajungi, n-ai cum s-o atingi, nici cu biciul, nici cu piatra, nici cu glonţul. Ţii trupul omului în obezi şi-l afumi cu fum de ardei iute. Gîndul zboară slobod. Omul gîndeşte că va veni o zi în care şi trupul lui va fi slobod. Nădăjduieşte. Se întăreşte.