Eugène Ionesco QUOTES

41 " Desigur bucuria este sentimentul unei certitudini sau unei împliniri de viaţă. Ştim însă cu toţii că viaţa este moarte.Tristeţea este, poate, sentimentul incertitudinii sau al neîmpliniţii mele în viaţă. Aceasta este însă necesară pentru mântuirea mea spirituală. Tristeţea — sentiment de moarte în această viaţă — este reversul bucuriei faţă de viaţa mea în moarte.Bucuria neîmplinită are această tristeţe spirituală; tristeţea este luminată de bucuria împlinirii dincolo, în spirit "

― Eugène Ionesco , Nu

43 " Cel care scrie a doua oară Werther este un farseur care ştie Werther pe dinafară şi-l transcrie, din memorie. Aşa şi situaţia literară a României: repetă, mai prost. "

― Eugène Ionesco , Nu

45 " Un médecin consciencieux doit mourir avec le malade s'ils ne peuvent pas guérir ensemble. Le commandant d'un bateau périt avec le bateau, dans les vagues. Il ne lui survit pas. "

― Eugène Ionesco , La Cantatrice chauve / La Leçon

47 " Nefericire cel ce vrea să-şi păstreze originalitatea! Ei bine, asta e. Am sa ma apar impotriva tuturor! Puşca, unde mi-e puşca? (Se întoarce cu faţa către capetele de rinoceri din fundal şi strigă) Am să mă apăr împotriva lumii întregi, mă voi apăra! Sunt ultimul om şi voi rămîne aşa pînă la cea din urmă suflare! Nu mă dau bătut! "

― Eugène Ionesco , Rhinocéros

49 " O critică „negativă" se realizează strălucitor pe lucidităţi mărunte. Lucrul acesta îl ştia până şi Titu Maiorescu: cita cazul omului de bun-simţ care s-a revoltat că poetul compară ochii iubitei cu două stele, căci este absurd să găseşti o asemănare între ochii mari, negri şi stelele mici, argintii. "

― Eugène Ionesco , Nu

51 " ...cred că marii poeţi contimporani ai lui Homer îl dispreţuiau pe acesta şi cred că Iliada nu interesa atunci cum nu interesează (decât cu interesul estetic diminuat al d-lui Vianu) nici astăzi. Marii poeţi ai acelor vremuri au murit astăzi. Chiar dacă astăzi am descoperi manuscrisele lor, semn al genialităţii lor, nu le-am putea înţelege şi reabilita, căci au murit, cu sensurile lor, cu ultimele lor vibrări. (...) Căci nu vedeţi că totul se usucă? Nu vedeţi că poezia, vie, fragilă la început, devine document uscat? Că Iliada nu este a poeţilor, ci a arheologilor? Dar, pe porţiuni de timp foarte mici, că poezia genială (da! da!) a lui Ion Minulescu în 1909 este în 1933 tâmpită. "

― Eugène Ionesco , Nu

53 " In spite of all these concerns, in the morning when I left my hotel I went joyfully down the stairs, whistling all the while, and emerged into the street at ten or eleven, whenever I wanted. It was fun, I felt happy, and then I realized that it wasn’t all much fun and I wasn’t all that happy. Had a weight been lifted from my back? The weight of living? I had been born bowed down with grief. The universe seemed to me a kind of enormous cage, or rather a big prison, with the sky a ceiling, and the horizon walls beyond which there had to be something else. But what? I was in a vast space, and yet it was locked. Or rather, I had the feeling I was in a huge ship, and the sky above was an enormous cover. There was a crowd of prisoners, and as far as I could tell most of them were unaware of their condition. What was there beyond the walls? Well, when you really thought about it, there was a positive side to the picture: the daily prison, the little jail inside the big one, had opened its doors to me. Now I was able to stroll at will along the main thoroughfares, the broad avenues of the big jail. It was a world comparable to a zoo in which the animals enjoyed a kind of semi-freedom, with man-made mountains, artificial woods, and imitation lakes, but at the far reaches there were still the same old fences. "

― Eugène Ionesco , The Hermit

55 " Pofta de a ucide bătrani.Bătranii sunt scîrboși.Tinerii sunt mediocrii și nerozi.Tinerii mi-au fost întodeauna nesuferiți,mai ales cand eram tanăr.Curtea pe care maeștrii de gandire,umblă după clientelă,o fac tineretului,e unul din lucrurile cele mai înjositoare din cate cunosc.Cată lipsă de demnitate,ce lașitate,ce nonsens! "

― Eugène Ionesco , Fragments of a Journal

57 " Eu nu sunt eu. Eu sunt altul. Sunt unul într-altul. "

― Eugène Ionesco , The Chairs

59 " We've eaten well this evening. That's because we live in the suburbs of London and because our name is Smith. "

― Eugène Ionesco , The Bald Soprano and Other Plays