Home > Work > Lucrarea iubirii
1 " Speranța ne îngăduie să atingem un grad de stupiditate inaccesibil prin alte mijloace. "
― , Lucrarea iubirii
2 " Viața ne face întotdeauna să plătim pentru dorința de a-i găsi un sens. "
3 " ... supraoamenilor nu trebuie să li se explice nimic, ei n-au nevoie de permisiunea noastră, smulg vieții ceea ce au chef să ia. Se revoltă, ucid, violează fiindcă se numesc Attila sau Don Juan. Cât despre ceilalți, oamenii medii, cei slabi, turma, trebuie să li se spună adevărul. Să li se spună că sunt muritori, că toată viața vor avea un număr foarte limitat de amanți sau amante, câteva porniri de eroism, câteva revolte minuscule și că, pentru a profita de ea, e mai bine să fie supuși și... proști. Tocmai ceea ce sunt. Atunci le va fi permis să stea în fața televizorului să se uite la meci (bere și alune), pe urmă să-și călărească nevasta, să cumpere călătorii la preț redus prin comitetul lor de întreprindere, să joace la loto, să nu se gândească la moarte, nici la sensul vieții. Căci tocmai ăsta e idealul oricărei societăți care se respectă: să-i asigure cetățeanului statutul unui prost fericit care nu se gândește la sensul vieții. "
4 " A cretiniza înseamnă a-i răpi ființei umane tot absolutul la care poate spera. Birocrații Bisericii au ucis absolutul cerului prin ritual și dogmă. Birocrații societății noastre fals democratice ne-au infantilizat în fața Răului amputându-i omului solitudinea tragică, înecându-l într-o mulțime de activități ”societale”. Chiar și arta, ultima sursă de absolut, este domesticită: artiștii sunt niște aparatciki în solda Ministerului Culturii, pictura modernă nu mai este decât un produs de capitalizare propus de bancheri, sculptura de avangardă, mobilier pentru holurile marilor bănci... Iar poeții blestemați de azi cotizează pentru pensia suplimentară! "
5 " Atracția sexuală este un catalizator supraputernic, o energie care ar putea fi îndreptată spre țeluri glorioase (Freud s-a încrâncenat pe această cale). Cum se face că ea devine un scop în sine distrugător, se fărâmițează în ridicolul donjuanism al masculilor carnivori care doresc ori stagnează în rumegarea obtuză a masculilor ierbivori care, emasculați prin căsătorie, nu mai doresc? Într-un cuvânt, de la ce masă critică de carne posedată în sus se eliberează bărbatul de multiplicitatea erotică și accede la iubire? "
