The Collector QUOTES

141 " Singurul lucru cu adevărat important este să simți și să trăiești pentru lucrurile în care crezi - atâta vreme cât nu te limitezi să crezi numai în propriul tău confort. "

― John Fowles , The Collector

142 " Trebuie să faci întotdeauna ceva. Când crezi cu adevărat în ceva, trebuie să acționezi. A te mulțumi să vorbești despre acțiune este ca și cum te-ai lăuda dinainte cu tablourile pe care ai de gând să le pictezi. E de cel mai îngrozitor prost gust. "

― John Fowles , The Collector

143 " That’s the great dead thing in him. "

― John Fowles , The Collector

144 " Cei ce ne educă îngrămădesc în noi atâtea idei vechi, opinii învechite, vechi modalități de acțiune. Ca și cum ai acoperi plantele cu straturi peste straturi de pământ vechi. Nici nu e de mirare că bietele mlădițe care răsar sunt rareori verzi și proaspete. "

― John Fowles , The Collector

145 " Dar dragostea vine îmbrăcată în veșminte diferite, cu altă față, sub o altă formă și poate că e nevoie de timp îndelungat ca s-o accepți; să o numești dragoste. "

― John Fowles , The Collector

146 " Puterea femeii! Nu m-am simțit niciodată atât de plină de puteri misterioase. Bărbații sunt doar o glumă.
Suntem atât de plăpânde fizic, atât de neajutorate în fața realității. Chiar și în ziua de azi. Dar suntem mai puternice decât ei. Noi putem îndura cruzimea lor. Ei n-o pot îndura pe a noastră. "

― John Fowles , The Collector

147 " there were times i thought i would forget her. but forgetting's not something you do, it happens to you. only it didn't happen to me "

― John Fowles , The Collector

148 " Oricum, de cum m-am trezit din somn am început să am idei mai rezonabile. Așa sunt eu: seara la culcare nu văd decât partea neagră a lucrurilor și mă trezesc cu idei diferite dimineața. "

― John Fowles , The Collector

149 " Fluttering against the glass. Because I can see through it, I still think I can escape. "

― John Fowles , The Collector

150 " The ordinary man is the curse of civilization "

― John Fowles , The Collector

151 " He is ugliness. But you can't smash human ugliness. "

― John Fowles , The Collector

152 " I had the same feeling I did when I had watched an imago emerge, and then to have to kill it. I mean, the beauty confuses you, you don’t know what you want to do any more, what you should do. "

― John Fowles , The Collector

153 " Sometimes people say "Good riddance!" in so many words. "

― John Fowles , The Collector

154 " A única coisa que importa na vida é sentir e viver aquilo em que se acredita, desde que seja algo mais do que a crença no nosso próprio conforto. "

― John Fowles , The Collector

155 " Oh, you’re like mercury. You won’t be picked up. "

― John Fowles , The Collector

156 " ¡Estoy tan lejos de todo...! De la normalidad... De la luz... De lo que quiero ser. "

― John Fowles , The Collector

157 " Eso de conocer a una persona le hace sentir a una automáticamente cercana a ella. ¡Aunque una desee que estuviese en otro planeta! "

― John Fowles , The Collector

158 " Sin embargo, resultaba hasta cómico que, en el momento en que yo creía estar realmente harto de ella, volviesen a ocupar mi mente los viejos sentimientos. "

― John Fowles , The Collector

159 " I am one in a row of specimens. It’s when I try to flutter out of line that he hates me. I’m meant to be dead, pinned, always the same, always beautiful. He knows that part of my beauty is being alive, but it’s the dead me he wants. He wants me living-but-dead. "

― John Fowles , The Collector

160 " I’ve been sitting here and thinking about God. I don’t think I believe in God any more. It is not only
me, I think of all the millions who must have lived like this in the war. The Anne Franks. And back
through history. What I feel I know now is that God doesn’t intervene. He lets us suffer. If you pray for
liberty then you may get relief just because you pray, or because things happen anyhow which bring
you liberty. But God can’t hear. There’s nothing human like hearing or seeing or pitying or helping
about him. I mean perhaps God has created the world and the fundamental laws of matter and
evolution. But he can’t care about the individuals. He’s planned it so some individuals are happy,
some sad, some lucky, some not. Who is sad, who is not, he doesn’t know, and he doesn’t care. So he
doesn’t exist, really.
These last few days I’ve felt Godless. I’ve felt cleaner, less muddled, less blind. I still believe in a
God. But he’s so remote, so cold, so mathematical. I see that we have to live as if there is no God.
Prayer and worship and singing hymns—all silly and useless.
I’m trying to explain why I’m breaking with my principles (about never committing violence). It is
still my principle, but I see you have to break principles sometimes to survive. It’s no good trusting
vaguely in your luck, in Providence or God’s being kind to you. You have to act and fight for
yourself.
The sky is absolutely empty. Beautifully pure and empty.
As if the architects and builders would live in all the houses they built! Or could live in them all. It’s
obvious, it stares you in the face. There must be a God and he can’t know anything about us. "

― John Fowles , The Collector