Home > Work > The Two Dianas, Volume 2
1 " Dovada e că te caut mereu și pretutindeni, că, deși mă temeam de prezența ta, aș fi dat totul pe lume ca să te zăresc măcar un minut, de departe. Am colindat prin Paris, Fontainebleau, Saint-Germain, în jurul caselor regale, doar, doar te voi zări; voiam să-ți văd chipul dulce, rochia ta strecurându-se printre arbori; asta era tot ceea ce-mi doream, tot ceea ce visam! A fost de ajuns să faci doar un pas spre mine pentru ca prudența, datoria, spaima, totul să fie uitat. Și iată-mă în acest Luvru de care trebuia să fug! Și-ți răspund la toate întrebările tale! Și deși simt că toate astea sunt primejdioase și smintite, le fac totuși, Diana! "
― Alexandre Dumas , The Two Dianas, Volume 2
2 " Nu plânge, Maria! zise regele. Ne vom întâlni acolo, sus... Din lumea asta nu te regret decât pe tine. Dacă te-aș putea lua cu mine aș fi fericit că mor. Călătoria la cer e mult mai frumoasă decât cea din Italia. Și apoi, mi se pare că fără mine, n-ai să mai fii fericită. Te vor face să suferi... Îți va fi frig, vei fi singură; te vor ucide, draga mea! Asta mă necăjește mai mult decât moartea! "
3 " Adevărat, monseniore. Mă simt fericit de când mă aflu aici și numai pentru că mă aflu aici. Privesc cu o bucurie plină de înduioșare casele, copacii, drumurile, pe care un străin nici nu poate să le bage de seamă. Hotărât, nu respiri bine, cred eu, decât aerul pe care l-ai respirat în ziua când ai venit pe lume! "