QUOTE : E vorba de aceeași materie, de același prezent care imită în mod eroic veșnicia; în autobuze se simte același miros de săpun și lapte atunci când țăranii pornesc la drum, aceeași meditație la umbra gardurilor pe băncile mâncate de cari, aceeași nepăsare și risipă a orelor, ceasurile pe post de podoabe, de bijuterii - la urma urmelor, timpul e doar o formă de veșnicie accesibilă simțurilor, din care îți poți tăia porții după cum dorești.