QUOTE : Când absența celuilalt te face să trăiești ca într-un delir, să nu-ți găsești locul și echilibrul, înseamnă dependență.<br />Dependența crește în tine ca o boală, te stăpânește și te ucide. Dorul de celălalt ajunge să te deformeze în așa hal încât să nu mai știi cine ești. Am trăit în afara firii mele. Am intrat în firea lui ca într-un bazin. Cine-ți oferă respectul lui dacă vede în tine numai lipsa ta de respect? Celălalt se comportă cu tine cum îi permiți să se comporte. Celălalt este ceea ce ceri de la el, prin ceea ce ești.<br />Demnitatea este punctul de unde începe cursa. Înseamnă în primul rând să nu aluneci spre ieșirea din tine, spre abandon. Orice formă de nepăsare de sine este o trădare de sine. Cum să fii onest cu celălalt dacă nu ești cu tine?<br />Slăbiciunile oricărora dintre noi sunt un spectacol. A nu lăsa emoțiile să ne invadeze înseamnă doar a ne apăra teritoriul, a ne ține sănătoasă respirația și a nu-l lăsa pe celălalt să ne sufoce. E un act de iubire, nu de egoism. Să te păstrezi nealterat, să nu te contaminezi cu sinele celuilalt e un act de maturitate, nu de trufie.<br />Sunt multe feluri de a trăi în cuplu. Libertatea este singura formă care definește iubirea profundă. Maturitatea nu-ți știrbește din naivitate, din inocență. Dimpotrivă. Te determină să-ți asumi față de celălalt fiecare gest. Suma gesturilor pe care simți că vrei să le faci pentru celălalt îți definește iubirea matură, profundă.