" Am devenit un fel de Gorgias de cafenea, care - pentru a se răzbuna pe certitudinea pierdută și pe orgoliul vlăguit - se delecta descompunând și disecând credințele altora, răsturnând tentativele lor de-a teoretiza și de-a afirma, folosindu-se nu numai de slăbiciunea și ignoranța lor, ci și de propria lui rea-credință și rea-voință. [...] Umblam într-adins să găsesc alți oameni nu pentru a-i convinge de ceva, ca mai înainte, ci pentru a-i face să se îndoiască, pentru a-i face încă o dată asemenea mie. "

― Giovanni Papini , Un uomo finito