Iulia Ioniţă

Iulia Ioniță s-a născut în București, pe data de 2 septembrie 1997.

A debutat în lumea literară la vârsta de șaptesprezece ani cu romanul pentru adolescenți „Flori în păr”, publicat în luna februarie 2016 la Editura Datagroup. Cartea a fost primită extraordinar de bine, spărgând niște granițe: „Vreau să deschid ochii celor care pot și să închid gurile celor care îi descurajează.”, spune Iulia. În iunie 2018, la aceeași editură, apare traducerea în germană, „Blumen im Haar”.

În luna aprilie 2017, Iulia a anunțat apariția noului ei roman, „Percepții Inconștiente”, la editura Librex Publishing.

În luna mai a anului 2017, apare cel de al doilea roman, „Percepții Inconștiente”, un amestec de ficțiune cu mitologie, ezoterism, horror, dar și mult mister, la editura Librex. Continuarea, „Ușa de dincolo de viață” apare la aceeași editură în aprilie 2018.

În vara 2018, Iulia a anunțat că lucrează la partea a doua a romanului care a consacrat-o, „Flori în păr”.

În aprilie 2019 a apărut „Flori în păr 2”.

În anul 2020, Iulia a anunțat că lucrează la romanul „Furie Mută”, volumul trei din seria „Percepții Inconștiente”.

Pe 22 martie 2021 apare „Furie Mută” la editura Librex.

Cărțile Iuliei Ioniță se găsesc în majoritatea librăriilor din țară, dar pot fi comandate și online.

De asemenea, Iulia este cunoscută în mediul online pentru canalul său de Youtube, acolo unde povestește diverse întâmplări.

„Îmi place să scriu... pentru că mă exteriorizez diferit, exprim mult mai bine ceea ce am de spus. Am o imaginație care nu vrea deloc să tacă, multe impresii... Uneori simțeam că orice îmi trece prin cap ar trebui scris, dar m-am gândit puțin mai bine. Nu e normal, nu e ok. Dar până la urmă, când un gând vrea atât de mult să iasă din tine, de ce să nu îi dai voie? De ce să ne limităm și să impunem reguli minții? Dacă și de la gânduri ne-am înfrâna și le-am lăsa de izbeliște pe undeva prin Univers, cine am mai fi noi?”

„Am început, pur și simplu, să îmi trăiesc viața așa cum vreau eu. Să fiu ceea ce am visat de când eram mică. Cea mai bună variantă a mea. Eram „satanistă”, „drogată”, „denaturată” and so on, numită de cei din jur. Și mi-a luat mult să mă trezesc la realitate. Și, automat, m-am schimbat pe interior, și voiam și pe exterior. Asta am fost mereu. Am vrut să arăt cine sunt eu cu adevărat, și asta am făcut. M-am găsit pe mine. Și ăsta e cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat vreodată.”