3
" Așa cum susține școala de psihologie a lui J.J. Gibson de la Universitatea Cornell, lumea oferă cămin și protecție, îngrijire și satisfacție, aventură și joc. Lumea e alcătuită mai puțin din substantive și mai mult din verbe. Nu e locuită doar de obiecte și lucruri, ci și de oportunități utile, jucăușe și interesante. Cintezoiul nu vede o ramură, ci o oportunitate de-a se odihni; pisica nu vede ceea ce noi numim o cutie goală, ci un loc sigur din care poate observa împrejurimile. Ursul nu simte că miroase a miere, ci oportunitatea unei gustări delicioase. Lumea zumzăie și înflorește cu informație, iar informația e mereu disponibilă, niciodată absentă. "
― James Hillman , The Soul's Code: In Search of Character and Calling
4
" Într-o societate și o epocă în care ciudații sunt aruncați în adăposturi, aduși la serenitate pe bază de serotonină și recuperați de către grup din individualismul lor prea intens și ambițios, când ce e prea diferit este marginalizat, atunci devine extrem de important pentru conștiența națiunii să afirme activ extraordinarul. Dacă eminența depinde de destin, iar destinul de caracter, atunci putem inversa raportul dintre cele trei noțiuni: pentru a îmbunătăți caracterul nu este suficientă instruirea morală. Putem uita de discursurile încurajatoare ale unor William Bennett sau Allan Bloom și să privim mai degrabă la destin și la particularitățile destinului celor eminenți. Imaginile lor - curajul, ambiția, riscurile - sunt instructorii noștri. Acești trei reprezentanți ai mediei, ce au aprins angajamentele politice și religioase a milioane de americani, nu sunt oameni ai caracterului de mijloc. "
― James Hillman , The Soul's Code: In Search of Character and Calling
12
" If life has a base that it stands upon … then my [life] without a doubt stands upon this memory. It is of lying half asleep, half awake, in bed in the nursery of St. Ives. It is of hearing the waves … breaking, one, two, one, two, behind a yellow blind. It is of hearing the blind draw its little acorn across the floor as the wind blew the blind out. It is of lying and hearing … and feeling, it is almost impossible that I should be here … —Virginia Woolf, “A Sketch of the Past "
― James Hillman , The Soul's Code: In Search of Character and Calling
17
" Privindu-ne pe noi înșine ca pe exemple ale chemării, privindu-ne propriile destine ca pe manifestări ale daimonului și evaluând propriile vieți cu aceeași sensibilitate imaginativă cu care evaluăm operele de ficțiune, avem o șansă să oprim grijile, febra și agitația cu care căutăm în prezent cauze. Suntem precum câinii ce-și aleargă propriile cozi, năuciți de întrebarea ”de ce” și de geamănul malefic al ecesteia, ”cum” - cum să facem să ne schimbăm. Căutarea fericirii a fost deturnată în căutarea de răspunsuri la niște întrebări eronate. Realizăm puțin din nivelul delirant la care toate psihologiile noastre au ajuns să promoveze anxietatea - în părinți, în copii, în terapeuți, în cercetători și în disciplină ca atare, pe măsură ce psihologia și-a extins domeniul în tot mai multe ”arii problematice”. Azi totul pare să necesite studii, cercetări, analize: îmbătrânirea, managementul de afaceri, sportul, somnul și metodele de cercetare însele. Dar investigația neîncetată nu este singura cale de autocunoaștere, tot așa cum autoexaminarea nu este singura cale de conștientizare. Aprecierea imaginii și aprofundarea vieții ca nod de imagini ce se adună în noi neîncetat încă din copilărie au puterea de a potoli febra și agitația cu care căutăm răspunsuri. Toma D'Aquino definea în ”Summa Theologica” frumusețea ca forța care oprește mișcarea. Frumusețea poate fi în sine un remediu pentru problemele noastre psihologice. "
― James Hillman , The Soul's Code: In Search of Character and Calling
