QUOTE : Viața-n care-aveam locul meu cinstit, viața la care pornisem cu toată credința - ce s-a ales de ea? Alexandre, cât aș fi vrut să ne fi-nțeles ca doi oameni. Să nu mă fi-ndepărtat de tine prin micimile făcute altora, prin indiferență, printr-atâta egoism la care nu spun că artiștii n-ar avea dreptul - dar atunci să stea singuri - prin felul atât de brutal de a-mi pune botniță. Iar când eu acceptasem toate astea, când mă resemnasem, când înfiasem o viață fără fericire - că, ce-i drept, nici după tine nu m-a dat fericirea afară din casă - de ce n-ai avut răbdare să-ți treacă și de Dana Liveanu cum îți trecuse și de multe altele și cum ți-a trecut și de ea după cât se vede. Acum îmi propui să „restaurăm” vasul spart. Numai în reconstituirile arheologice vasele sparte rezistă, cu petecele lor albe, fiindcă schimbă moartea din pământ cu moartea dindărătul unei etichete. În viața căsniciilor, vasele cârpite nu țin, fiindcă-n ele se gătește.