Home > Author > Lucian Blaga >

" Într-un loc al Logicii sale, Samoil, vorbind despre „judecăți”, și anume despre cele singulare, dă ca exemplu această „Spunere”: „Samoil Klain mult s-a ostenit până au făcut Logica pre limba românească”. O asemenea intervenție personală în expunerea rece a problemelor de logică, foarte neașteptată pentru un cititor, care știe de la istoricii literari că această „Logică” reprezintă o traducere, constituie un element de surpriză, un element mișcător desigur, în felul său, și care te îndeamnă să cauți semnificația pe cari efortul lui Samoil Klein o are în dezvoltarea gândirii românești. Ne refuzăm aprecierea comodă, potrivit căreia „Logica” lui Samoil Klain ar fi o traducere în sensul obișnuit al cuvântului. Există transpuneri și transpuneri. E cazul să amintim că întâile traduceri ale Bibliei în limbile naționale moderne n-au fost nici ele simple traduceri, ci reprezintă adevărate acte de așezare și întemeiere ale unor limbi diferite. Încercarea lui Klain era încă singulară, în felul ei; importanța ei rezidă în propunerea unei terminologii filozofice românești.Este vorba aici de crearea unui adevărat univers lingvistic, sau cel puțin despre crearea unui grai menit să îmbrace un Olimp de „esențe”. Klain s-a călăuzit desigur de dorința de a da o terminologie cât mai apropiată de înțelegerea poporului. Încercarea lui Klain mai are însă și alte aspecte. Ea este prezidată fără îndoială de exemplul dat de alte popoare, de acele popoare, cari au căutat cândva sau căutau încă să gândească filozofic asupra lumii, în chiar limba lor. Grecii, în antichitate, au dat un asemenea exemplu, iar germanii din timpul lui S. Klain îl dădeau încă o dată. Eforturile lui Samoil Klain merg spre întemeierea unui grai filozofic românesc, a unui grai ce nu se mulțumește cu asimilarea neologistică, ci încearcă să regândească lucrurile filozofic, pătrunzând până la „rădăcinile” proprii limbii noastre. Tendința de care Klain este purtat nu e deloc de a îmbogăți limba românească, încetățenind fără alegere termenii latinei, ce i se ofereau. Gândul său este mai vârtos acela de a „româniza”, prin circumscriere sau de-a dreptul, terminologia filozofică curentă, de origine greacă sau latină. Trebuie să subliniem prudența și grija ce S. Klain le pune în această întreprindere a sa, destinată din multe pricini să eșueze. (...) "

Lucian Blaga


Image for Quotes

Lucian Blaga quote : Într-un loc al Logicii sale, Samoil, vorbind despre „judecăți”, și anume despre cele singulare, dă ca exemplu această „Spunere”: „Samoil Klain mult s-a ostenit până au făcut Logica pre limba românească”. O asemenea intervenție personală în expunerea rece a problemelor de logică, foarte neașteptată pentru un cititor, care știe de la istoricii literari că această „Logică” reprezintă o traducere, constituie un element de surpriză, un element mișcător desigur, în felul său, și care te îndeamnă să cauți semnificația pe cari efortul lui Samoil Klein o are în dezvoltarea gândirii românești. Ne refuzăm aprecierea comodă, potrivit căreia „Logica” lui Samoil Klain ar fi o traducere în sensul obișnuit al cuvântului. Există transpuneri și transpuneri. E cazul să amintim că întâile traduceri ale Bibliei în limbile naționale moderne n-au fost nici ele simple traduceri, ci reprezintă adevărate acte de așezare și întemeiere ale unor limbi diferite. Încercarea lui Klain era încă singulară, în felul ei; importanța ei rezidă în propunerea unei terminologii filozofice românești.Este vorba aici de crearea unui adevărat univers lingvistic, sau cel puțin despre crearea unui grai menit să îmbrace un Olimp de „esențe”. Klain s-a călăuzit desigur de dorința de a da o terminologie cât mai apropiată de înțelegerea poporului. Încercarea lui Klain mai are însă și alte aspecte. Ea este prezidată fără îndoială de exemplul dat de alte popoare, de acele popoare, cari au căutat cândva sau căutau încă să gândească filozofic asupra lumii, în chiar limba lor. Grecii, în antichitate, au dat un asemenea exemplu, iar germanii din timpul lui S. Klain îl dădeau încă o dată. Eforturile lui Samoil Klain merg spre întemeierea unui grai filozofic românesc, a unui grai ce nu se mulțumește cu asimilarea neologistică, ci încearcă să regândească lucrurile filozofic, pătrunzând până la „rădăcinile” proprii limbii noastre. Tendința de care Klain este purtat nu e deloc de a îmbogăți limba românească, încetățenind fără alegere termenii latinei, ce i se ofereau. Gândul său este mai vârtos acela de a „româniza”, prin circumscriere sau de-a dreptul, terminologia filozofică curentă, de origine greacă sau latină. Trebuie să subliniem prudența și grija ce S. Klain le pune în această întreprindere a sa, destinată din multe pricini să eșueze. (...)