" „Nu am îndrăznit însă. Îl priveam pe Zorbas dansând în miez de noapte, nechezând și strigându-mi să sar și eu din carapacea comodă a cumințeniei și a obișnuinței și să pornim împreună în lungi călătorii, dar rămâneam pe loc, dârdâind.
De multe ori mi-a fost rușine în viață surprinzându-mi sufletul că nu îndrăznește să facă ceea ce nebunia supremă -esența vieții- îmi striga să fac; niciodată însă nu mi-a fost rușine de sufletul meu ca în fața lui Zorbas. "

― Nikos Kazantzakis , Zorba the Greek