" Tăcerea era ca o prezență între ei. Femeia înălță capul și se uită la Șoiman.
- Ei - vorbi ea - în care pat să dorm, Ged? Al copilului sau al tău?
El își trase răsuflarea. Vorbi cu glas scăzut.
- Al meu, dacă vrei.
- Vreau.
Tăcerea îl stăpânea. Tenar putea vedea efortul pe care-l făcea ca să se smulgă din ea.
- Dacă o să ai răbdare cu mine ...
- Am avut răbdare cu tine vreme de douăzeci și cinci de ani - zise ea.
Se uită la el și începu să râdă. "
― Ursula K. Le Guin , Tehanu (Earthsea Cycle, #4)