" Uneori, îmi aduc aminte, pe vremea când o făceam pe craiul, părăseam o femeie din cauza unei pete pe ciorap, din cauza unui cuvânt stupid...și acum iert orice: mestecatul, ..., lipsa de îngrijire, discuțiile lungi despre oul pe care l-a mâncat. Și eu iert astea aproape inconștient, fără a-mi silui voința, de parca greșelile Sașei sunt ale mele, iar multe dintre cele care odinioară mă chinuiau, mă fac acum să mă înduioșez sau să cad în extaz.
Motivul acestei iertări complete se află în iubirea mea pentru Sașa, dar unde sunt motivele iubirii înseși, asta nu mai știu... "

― Anton Chekhov