" - Cănuţă!
- Prezent!
- Câţi domni a avut ţara românească?
- Mulţi, domnule!
- Mulţi, mulţi, da' câţi, neghiobule?
- Câţi, domnule?
- păi tu mă-ntrebi pe mine or eu te-ntreb pe tine, prostule?
- să-i numărăm, domnule
- dar până acum ce-ai facut, neghiobule?
- am învăţat la armetică, domnule
- treci la loc, nătărule. altă dată să-i numeri
s-a dus Cănuţă la loc şi s-a apucat să numere şi iar să numere. a doua zi a venit dascalul şi mai supărat:
- Cănuţă!
- Aici.
- Câte feluri de numere complexe avem?
- Multe, domnule.
- Câte, dobitocule?
- Câte, domnule?
- Răspunde tu, boule.
- Să le numărăm, domnule
- Acu' să le numeri? da' pân-acu ce-ai numărat, măgarule?
- Am numărat domnii, domnule.
- Treci la loc, vită. Altă dată să le numeri.
Şi iar s-a dus Cănuşă la loc şi s-a apucat să numere câte feluri de numere complexe avem
a treia zi, dascălul intră turbat:
- Cănuţă!
- Prezent! Numerele complexe...
- Nu te-ntreb de numerele complexe!
- Domnii ţării româneşti?!
- Stai, întâi să te-ntreb, loază: câte râuri are Europa?
- Mă duc să le număr, domnule
Si a plecat Cănuţă. "
― Ion Luca Caragiale , Cănuță, Om Sucit